In sufletul meu a venit toamna..Ploua,ploua cu lacrimile mele.Vantul sufla cu putere infiorand cu suflarea sa sufletu'mi si sfasiindu'mi inima.E vantul suflarii mele care zgaltaie ca un nebun fereastra sufletului tau,implorand sa'i inteleaga zbuciumul,disperarea.Dar fereastra sufletului ta e mult prea ferecata de noapte.
           Ploua.....nu vezi ca ploua?Lacrimile mele iti bat in geam dezvaluin in ritmul lor doua cuvinte...Le stiu..Ti le'am spus de atatea ori...dar nu le'ai observat si nu le observi nici acum.Nu vezi ca pasarile isi iau zborul din sufletul meu si iti canta la fereastra?...Pacat...nimic nu te poate face sa observi ca exist..
           In sufletul meu a venit toamna ...cu toate ca afara e inca primavara!...